Convertirea adevărată (II)
1 Tesaloniceni 1:9-10
Primirea mesajului divin (v. 9a)
„Căci ei înşişi mărturisesc ce primire ne-aţi făcut”
În acest text primirea mesagerilor este foarte strâns legată de primirea mesajului. Primirea mesagerilor, despre care Pavel vorbeşte în versetul 9, evidenţia tocmai primirea mesajului.
„Pentru că Evanghelia noastră v-a fost adusă nu numai prin Cuvânt, ci şi prin putere şi cu Duhul Sfânt şi cu o mare siguranţă” (v. 5)
„şi voi înşivă aţi călcat pe urmele noastre primind Cuvântul, în multe necazuri” (v. 6)
Prin primirea lor, a propovăduitorilor, ei au demonstrat că au primit propovăduirea. Aceste două elemente sunt conectate în acest pasaj.
Prima caracteristică a unei convertiri biblice este: primirea propovăduirii aduse prin propovăduitor, primirea „Evangheliei”, sau a „Cuvântului Domnului”.
Nu există convertire în afara mesajului Evangheliei. Evanghelia este instrumentul prin care Dumnezeu lucrează convertirea.
„Evanghelia… este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede” (Romani 1:16).
„Cum vor crede în Acela despre care nu au auzit? Şi cum vor auzi despre El fără ca cineva să predice” (Romani 10:14)
„Dumnezeu a binevoit să mântuiască pe cei ce cred, prin nebuia predicării” (predicării crucii) (1 Cor. 1:21)
Nu exista convertire fără confruntare cu mesajul Evangheliei deoarece propovăduirea şi propovăduitorul sunt mijloacele rânduite de Dumnezeu pentru aducerea mesajului mântuirii.
Converirea adevărată începe cu confruntarea omului cu Evanghelia, iar Evanghelia propovăduită de Apostolul Pavel „prin care sunteţi mântuiţi” constă în prezentarea lucrării răscumpărătoare a Domnului Isus Cristos (1 Cor. 15:1-4), în propovăduirea crucii.
Chiar şi în vremea lui Pavel, diferitele categorii de ascultători doreau diferite lucruri: iudeii căutau semne, grecii doreau înţelepciune, dar apostolul Pavel nu s-a lăsat clătinat de „cerinţa pieţei”, ci, „noi propovăduim pe Christos, cel răstignit, care pentru Iudei este o pricină de poticnire şi pentru neamuri este o nebuie” (1 Cor 1:22-23)
Nu există converire adevărată fără confruntare cu Evanghelia şi doar crezând în Cristosul Evangheliei putem fi mântuiţi.
Convertirea adevărată presupune primirea propovăduirii adusă prin propovăduitor.
